Insingurare

In ziua in care Tatiana a venit la el se trezise de dimineata cu o durere de cap ingrozitoare. Ar fi baut ceva, orice, numai sa contina alcool. Nu se simtea in stare sa iasa in oras in cautare de amici cu dare de mana, asa ca ramase intins pe pat, privind linistit spre fereastra. Ia uite, suflete, ce zi minunata! Prin sticla murdara treceau din cand in cand raze de soare, apoi nori si din nou soare. O bataie usoara in usa il facu sa tresara. Nu se misca din pat, dar inceta sa mai fixese geamul si se uita cu ochii mijiti spre locul de unde se auzi inca o bataie, de data asta ceva mai tare.
- Intra.
Se astepta ca o sticla de rom sa apara neinsotita, sa ii dea buna ziua si sa se aseze timida langa el pe pat.
O alta bataie nervoasa il facu sa injure neamul sticlelor timide de rom si sa se ridice in capul oaselor aproape tipand:
- Intra!
Era intr-adevar surprins ca in fata lui nu se afla o sticla de rom, nici macar un paharut de votka, ci doar Tatiana care fara sa zica nimic isi lasa geanta din fas langa pat si se aseza in fata lui pe singurul scaun ramas in camera. Se uita la ea incruntat, ca apoi sa isi lase iar capul sa cada pe perna. Nu avea chef sa ii spuna nimic. Nu il interesa nimic, nu dorea sa stie nimic.
- Ce face mama? se auzi intreband si ii fu ciuda ca nu se putuse abtine sa vorbeasca.
- Munceste. Prin casa, prin gradina...
- Si tata?
Acuma daca tot incepuse...
- Zice ca nu trebuia sa pleci. Sa muncesti aici in fabrica pe bani putini, toata ziua. Tuseste. La doctor nu vrea sa mearga. Zice ca...
- Si Vasile? Vasile ce face? Vasile nu munceste?
- Nu e om rau, sa stii... Numai ca bea mult. Si banii nu ne mai ajung. Ca mama a zis ca...
Oare cine l-a pus sa deschida gura? Ce nevoie are el sa stie toate astea? Ii veni in minte fantana in care jurase sa il arunce pe Vasile. Nu voia sa mai stie nimic de ei. Chiar nu si-au dat seama ca s-a dus? Cat e de departe acum, ca de se uita in urma aproape ca nici nu ii mai vede...
- ...si asa s-a intamplat cu var-tau. Ca de cand cu...
- Si tu? Tu ce cauti aici?
Se ridica la marginea patului ca sa se poata uita la ochii ei mari si speriati.
- Unde aici?
- Aici! Aici in camera asta! Pe scaunul asta! Unde mama dracului crezi?
- Am fugit de acasa.
Se ridica de pe pat si se indrepta spre fereastra, incepand sa curete geamul cu maneca.
- Mama voastra de belele, scrasni printre dinti. Si la mine cum ai ajuns? De ce nu te-ai dus in alta parte?
- Mi-a dat mama adresa si bani de drum...
- Mama te-a trimis?
- Nu, am plecat eu. Dar nu stiam unde sa ma duc si mi-a zis sa vin la tine si sa vad ce faci.
- Si tu ai venit. Si acum vrei sa imi spui...ce??
- Ca nu mai pot trai cu el! Asta nu e viata!
- Asta nu e viata?!
- Ma bate mereu.
- Ar trebui sa-ti mai dau si eu una!
Se repezi la ea cu pumnul ridicat insa ramase mirat de faptul ca fata nici macar nu se clinti si renunta.
- Si de la mine ce vrei?
- Sa stau cu tine.
Ramase ca traznit in mijlocul camerei, uitand sa si respire.
(va urma)