ACEDIA: The Green Leaves Of Summer...

"Unde e revolverul? Mai repede. (Ridică revolverul.) Trăieşte, ziceţi. Bine, priviţi cum trăieşte. Priviţi numai. (Îşi lipeşte revolverul de tîmplă.) Dormi liniştit, Semion Podsekalnikov, eşti un erou. Eşti un erou. Eşti un erou, Podsekalnikov. Dormi.(Îşi lasă mîna în jos.) Oi fi eu erou, dar să dorm uite că nu pot. Ce-o mai fi şi asta, Doamne. Nu pot nicicum, dragi tovarăşi. Probabil din cauză că sînt foarte obosit. Foarte. Groaznic de obosit. Ar trebui să stau şi să mă odihnesc puţin. Şi apoi din nou, cu forţe proaspete... (Se aşează, ia un ziar, citeşte.) Situaţia internaţională. Situaţia internaţională.. În fond, nişte fleacuri în comparaţie cu situaţia unui singur om. (Întoarce ziarul pe partea cealaltă, citeşte) "La intersecţia dintre strada Semionovska şi fundătura Barabannov a fost lovit de un tramvai un cetăţean necunoscut. Cadavrul necunoscutului a fost transportat la morga spitalului Filatovskaia". Fericit om! Spune-ţi şi dumneavoastră, mergea fără să se gîndească la aşa ceva - şi brusc, a reuşit. Pe cînd aici... stai şi te gîndeşti, te gîndeşti şi nu reuşeşti nicicum. Pesemne că de aia nici nu reuşeşti, pentru că te tot gîndeşti. Da-da-da! Acum am ghicit. Trebuie să mă stăpânesc şi să fac abstracţie de asta. Să uit total, să mă detaşez, să intru în atmosferă şi pe urmă e ca şi cînd m-ar călca tramvaiu - şi cam asta e totul. Da-da-da! Să ne închipuim că totul e minunat, extraordinar, bun, admirabil şi că mă plimb şi nu mă gîndesc la nimic, ar trebui poate să cînt chiar şi un cîntecel. (...)
Nu ştiu de ce savanţii nu au inventat pînă acum nimic cu ajutorul căruia omul să se poată împuşca fără să simtă nimic. De exemplu, să te împuşti sub influenţa cloroformului. Şi li se mai spune binefăcătorii omenirii. Mama lor. Dumnezeule adevărat! Doamne! De viaţă dătătorule! Dă-mi puteri să termin odată cu mine! Nu vezi că nu pot. Nu vezi... Lui Puşkin i-a fost uşor să moară pentru că ştia că după moarte va rămîne în viaţă prin creaţiile sale. Dar eu? Eu de ce nu am creat nimic, Doamne? Am avut doar atîta timp liber!"
(Sinucigaşul - Nikolai Erdman)

"Închipuieşte-ţi că mîine la orele douăsprezece iei în mînă un revolver (...) Să ne închipuim că-l iei... şi-ţi bagi ţeava în gură... Nu, ţi-o bagi... Bine, să ne închipuim că dumneata ţi-o bagi. Uite, bagă-ţi-o... Am băgat-o. Şi doar ce-am băgat-o soseşte clipa. Să luăm clipa din punct de vedere filosofic. Ce e aceea o clipă? Tic-tac. Da, tic-tac. Iar între tic şi tac e un zid. Da, un zid, adică ţeava revolverului. Înţelegi? Chiar aşa, ţeava. Aici e tic. Dincoace tac. Şi uite că tic înseamnă tot, dar uite că tac nu mai înseamnă nimic. Ni-mic. Înţelegi? De ce? Pentru că aici se află trăgaciul. Să luăm trăgaciul din punct de vedere filosofic. Ia-l. L-ai luat. Apasă. Şi atunci răsună: pif-paf. Şi uite că pif e încă tic, iar paf e deja tac. Iar tot ce se referă la tic şi pif îl înţeleg, dar tot ce se referă la tac şi paf nu-l mai înţeleg deloc. Tic - şi eu mai sînt încă alături de mine însumi, de soţie, de soacră, de soare, de aer şi apă - asta înţeleg. Tac - şi rămîn fără de soţie... deşi fără soţie, înţeleg şi asta, fără de soacră... ei, asta înţeleg chiar foarte bine, dar fără de mine însumi - asta nu mai înţeleg deloc. Cum adică fără de mine însumi? (...) Un om. Să luăm omul din punct de vedere filosofic. Darwin ne-a demonstrat în limbajul steril al cifrelor că omul e o celulă (...) Iar în această celulă lîncezeşte un suflet. Asta înţeleg. Tragi şi cu împuşcătura ta spargi celula şi atunci din ea îşi ia zborul sufletul. Îşi ia zborul. Zboară. Zboară şi strigă: "Osana! Osana!". Îl cheamă Dumnezeu. Îl întreabă. Al cui eşti? Al lui Podsekalnikov. Ai suferit? Am suferit. Bine, atunci du-te să dansezi! Şi sufletul începe să danseze şi să cînte. (Cîntă.) "Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pace pe pămînt, iar între oameni binecuvîntare". Asta înţeleg. Da, dar dacă celula e goală, dacă nu există suflet? Ce se întîmplă atunci? Ce părere ai? Dacă nu există viaţa de dincolo de mormînt?"
(Sinucigaşul - Nikolai Erdman)

film pe patru benzi

21 Grams (2003)
All the Invisible Children (2005)
Arizona Dream (1993)
Being John Malkovich (1999)
Benny & Joon (1993)
Casablanca (1942)
Dead Man (1995)
Dogville (2003)
Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
Fa yeung nin wa (2000)
Filantropica (2002)
Frozen River (2008)
Gigi (1958)
Good Bye Lenin! (2003)
Goya's Ghosts (2006)
Hable con ella (2002)
Home for the Holidays (1995)
Les chansons d'amour (2007)
Los lunes al sol (2002)
Mar adentro (2004)
Modigliani (2004)
Morometii (1988)
No Country for Old Men (2007)
No Man's Land (2001)
Oblio (1971)
Otac na sluzbenom putu (1985)
Persona (1966)
Stalker (1979)
Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street (2007)
Tabor uhodit v nebo (1975)
Tache (TV - 2007)
The Dreamers (2003)
The Wizard of Oz (1939)
There Will Be Blood (2007)
Underground (1995)
Vargtimmen (1968)

Decalogul dupa Malaele

"1. Nu iti crea o imagine falsa. Este incomoda, greu de intretinut si usor de depistat.
2. Fii prietenul dusmanilor tai. Un proverb islamic spune ca .
3. Ramai modest. Dar fa in asa fel ca lucrul asta sa se stie. Trebuie sa ai orgoliul modestiei tale.
4. Daca pierzi teren, lasa impresia ca ai facut-o intentionat. Impune un principiu: am dat doi pasi inapoi ca sa-mi pot lua avant.
5. Nu fura pe nimeni. Daca o faci totusi, schimba obiectul intr-o alta podoaba.
6. Nu refuza ajutorul imbecililor. Pentru a ramane sus iti trebuie unanimitate.
7. Nu-ti explica greselile. Invaluie-le in mister si abstractiune. Nu schimba mare lucru, dar deruteaza.
8. Nu te intinde prea tare. Risti sa iti pierzi controlul granitelor.
9. Nu lupta impotriva cabalelor intemeiate pe ambitie si frustrare. Iti pierzi vremea, iar lor le creezi scop.
10. Daca nu reusesti, modeleaza-ti existenta dupa principiul: <Nu se intampla decat ceea ce trebuie sa se intample>. Este o dura, dar relaxanta fatalitate."
(Decalog - Horatiu Malaele)

"Nu m-au crezut. Nu m-au crezut. Ei, şi Maşa, nu m-a crezut nici ea. Bine. O să-ţi pară rău, şi încă cum, Maşenka.Unde e? Uite-l. (Scoate revolverul.) Cel mai bine e brusc drept în inimă, fără să mai stai pe gînduri, şi moartea e instantanee. (Îşi lipeşte revolverul de piept.) Moarte instantanee. Sau, nu, mai bine în gură. În gură e instantanee. (Bagă ţeava revolverului în gură. O scoate.) O să număr pînă la trei. (Din nou în gură.) Un, oi... (O scoate.) Sau nu. Mai bine să număr pînă la o mie. (Din nou în gură.) Un... oi... ei... a-tu... inci... a... e... a... o... ouă... ee... un-ece... (O scoate.) Dacă număr, e mai bine în inimă. (Îşi lipeşte revolverul de piept.) Unu, doi, trei, patru, cinci, şase, şapte, opt, nouă... E greu pînă la o mie... Trebuie s-o fac brusc... Cu hotărîre... Pînă la o sută - şi gata! Mai bine pînă la cincisprezece... Da... Acum... (Îşi lipeşte din nou revolverul de piept.) Unu, doi, trei, patru, cinci, şase, şapte, opt, nouă, zece, unsprezece, doisprezece, treisprezece, paisprezece... sau poate e mai bine să nu număr deloc, şi din cauza aia s-o fac în gură. (Ţeava în gură. O scoate) În gură... şi glonţul unde se duce... Uite-aici... În cap... Păcat de cap. Doar chipul în cap se găseşte, dragi tovarăşi. Mai bine în inimă. Numai că trebuie să văd unde e. Să văd cu precizie unde zvîcneşte. Uite. Aici zvîcneşte. Şi aici zvîcneşte. Ba chiar şi aici zvîcneşte. Vai! Ce inimă mare, oriunde mă ating - zvîcneşte pretutindeni. Cum zvîcneşte. O să se spargă. Imediat o să se spargă. Dumnezeule! Dacă o să mor de infarct, atunci n-o să mai apuc să mă împuşc. Nu trebuie să mor, nu trebuie să mor. Trebuie să trăiesc. Să trăiesc, să trăiesc, să trăiesc ca să mă pot împuşca. N-o să mai apuc. N-o să mai apuc. Vai, mă sufoc. O clipă, încă o clipă. Bate, canalie, bate cum ai chef!"
(Sinucigaşul - Nikolai Erdman)

Ausencia

Ausencia, ausencia
Si asa um tivesse
Pa voa na esse distancia
Si um gazela um fosse
Pa corrê sem nem um cansera

Anton ja na bo seio
Um tava ba manchê
E nunca mas ausencia
Ta ser nôs lema

Ma sô na pensamento
Um ta viajà sem medo
Nha liberdade um tê'l
E sô na nha sonho

Na nha sonho miéforte
Um tem bô proteçäo
Um tem sô bô carinho
E bô sorriso

Ai solidäo tô'me
Sima sol sozim na céu
Sô ta brilhà ma ta cegà
Na sê claräo
Sem sabe pa onde lumia
Pa ondê bai
Ai solidäo é um sina

Ausencia, ausencia